Aveam 16 ani,cand,am descoperit in biblioteca gazdei mele o carticica cu paginile ingalbenite si fara coperti! Asa mult am indragit aceste versuri,incat..imi par mai valoroase decat a multor poeti ce programa scolara impune si astazi elevilor sa-i studieze!
Pacat ca un asa talent a sfarsit in mizerie,si cei din acele vremuri nu l-au pretuit.
Cati oare..au ramas inca in umbra?

 
Ah,palidele umbre pe albele perdele
Icoane de madone uitate-n manastiri ,
Parfumuri adormite in file de psaltiri,
Ce trist le port in suflet in nopti adanci si grele!

Acorduri murmurate de negre piane
Atinse-ncet si dulce de maini ce-au tresarit,
Sub visul care,palid,o clipa-a rasarit…
Sunt lacrimi nestiute n tainice suspine.

Si mana diafana ce luneca e clae
Trezind din somn de veacuri dulci visuri din mormant
E tot minunea veche mai sus de orice cant,
Iar ochii par o mare de-adanci si triste ape.

Si lampa ce veagheaza!Albastra ei lumina
Cazand e frunti plecate sub caldul vis tacut
Vesteste vechea ace senina din trecut
Ca ruga ce se-nalta in seri de luna plina .

Afara e-ntuneric.Incet marunta bura
Din cerul greu ca plumbul se cerne amortiu
Iar noaptea e ca moartea e sufletul pustiu
Si eu ma duc ‘nainte pierdut in ceata sura.

Posted by on februarie 5th, 2009 at 23:04 and tagged


 

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X